INDONEZIA - Situatia Politica -
Interventiile presedintelui in Comisia anti-coruptie independenta
Susilo Bambang Yudhoyono, originar din Java, este uneori acuzat ca este prea "javanez", insemnand prea subtil, indirect si conciliatoriu. In ciuda campaniei electorale din iulie ce a dus la realegerea sa, presedintelui nu ii place sa intre in confruntari politice, ramane in termeni prietenosi cu rivalii sai si isi tine garda sus cand vorbeste in public. Pentru critici asa inseamna ca presedintele este sovaitor, prudent pana la exagerare si uneori chiar bland.
In noiembrie, cateva manevre politice specific javaneze l-au ajutat pe Yudhoyono sa evite o criza ce ameninta inceperea celui de-al doliea mandat in octombrie. Inalti oficiali din politie si din biroul Procurorului General au fost alesi sa afle despre doi membri importanti ai KPK, Comisia Anti-Coruptie, ce sunt suspecti de luare de mita. Scandalul a scos la lumina adanci radacini ale coruptiei in sistemul judiciar ce facut sa intoarca publicul impotriva politiei si a procurorilor. Multi au suspectat un complot pentru a inchide gura KPK, care se pare ca devenise prea eficient. Au existat si protestatari in apararea sa.
Probleme au aparut in momentul cand o echipa intocmita de presedinte a raportat ca investigatia politie asupra oficialilor KPK, Chandra Hamzah si Bibit Samad Rianto, a parut a fi bazata pe probe fabricate si ca nici nu existau unele reale cu care sa se mearga in tribunal.Cum era de asteptat, politia si procurorul general au desfiintat raportul punandu-l pe Yudhoyono in dificultate: pe de-o parte ar putea interveni direct ceea ce insemna sa isi depaseasca puterea legala si sa isi submineze propriul comitet sau sa nu intervina lasand lucrurile sa alunece spre o riscanta ura publica si serioase pagube in campania sa anti-coruptie, ce a fost una din cele mai populare masuri ale administratiei sale.
Presedintele, in stilu-i deja caracteristic, cu dexteritate, a reusit ca numele sa nu ii fie patat.Intr-un discurs televizat din 23 noimbrie a spus ca, cu toate ca nu are puterea legala sa opresca investigatia asupra KPK, "cealalta cea mai buna solutie" ar fi ca politia si procurori "sa nu duca cazul in tribunal, atata timp cat sunt inca sub principiul justitiei".Incurcati, editorii si televiziunile s-au straduit sa descifreze ce s-a decis, daca s-a decis ceva, la fel si activistii anti-coruptie si liderii studentilor.Confuzia a crescut a doua zi cand cineva a postat pe Facebook "Cine se crede? Un ghicitor? Noi avem nevoie de Batman!"
Se pare ca pentru a rezolva problema nu este nevoie de o politica convingatoare, iar confuzia presedintelui a ridicat opinia publica. "Oamenii care inteleg limbajul simbolic din Java vor intelege" a spus un consilier guvernamental. "Nu va face niciodata o adresare directa. Va da un semn!" Procurorul-General, Hendarman Supandji, a explicat semnalul si a spus jurnalistilor ca, urmand procedura legala, cazul trebuie sa mearga la tribunalul districtual din Jakarta de Sud, unde ar putea fi abandonat. Politia a urmat cererile insistente si l-a renumit pe Seful Detectivilor, ce fusese acuzat de complot in cazul KPK. Amandoror institutiilor li s-a permis sa isi mentina autoritatea, mai mult de aparenta. Asa cum si presedintele stie in cultura javaneza astfel de considerente sunt supreme.

Ce este mult mai interesant sunt parerile oamenilor! Adevaratul motiv pentru care cei doi oficiali ai KPK, Bibit si Chandra, cat si directorul KPK, Antasari Azhar, ce a fost primul acuzat sub o acuzatie fabricata de adulter, este ca acestia stiau prea multe despre falimentul Bancii Centrale de 6,7 trilioane de rupia, parte din ei se crede ca au fost folositi in campania electorala victorioasa a SBY, partidul presedintelui. Deci in indecizia lui Yudhoyono nu sta numai caracterul javanez sau dorinta da a nu interveni in justitie, ci mai degraba protejarea cauzelor realegerii sale. Nu a fost deciza lui de a face o echipa pentru investigatii, dar i-a fost teama ca daca nu o va face isi va pierde suportul popular. Pentru ca complotul politie si al procurorului general a inceput sa devina asa de arogant mai ales dupa ce au fost ascultate telefoanele dintre Susno Duadji si Anggodo Widjojo si multi alti investigatori si asta a fost facut public la Curtea Consitutionala. Pe toate insulele si in toate provinciile au avut loc demonstratii impotriva tacerii partidului SBY. Dar sa vedem cum se desfasoara mai departe cazul Bancii Centrale, la 30 noimbrie 504 membrii ai Parlamentului au decis asupra unor drepturi pe care sa le aiba vicepresedintele, ministrul de finante, fostul vice presedinte si Susno Duadji.

INDONEZIA - Coruptie
In cei 6 ani de existenta, Comisia pentru Eradicarea Coruptiei, cunoscuta sub numele de KPK, si-a castigat aplauze internationale pentru rezultatele sale, imbunatatind totodata si imaginea fostului regim dictatorial. A urmarit diversi functionari publici unii chiar cu rang inalt. Dar asaltata de politie si parlament KPK pare ca plateste acum pretul succesului.
Parlamentul, privit ca cea mai corupta institutie din Indonezia, a trecut luna trecuta o lege care slabeste puterile Comisie. Planuiesc sa mai infraneze KPK printr-o serie de schimbari. Cum ar fi, ridicarea dreptului de a ancheta suspecti, marirea numarului de curti anti-coruptie de la una singura in Jakarta la cate una in cele 33 de provincii si permiterea Curtii Supreme sa vina cu un complot de judecata. Sustinatorii Comisiei cred ca implementarea acestor propunerii va lasa KPK fara putere. Presedintele, Susilo Bambang Yudhoyono, care a facut din lupta anti-coruptie unul din punctele principale ale platformei sale politice, a intervenit in ultimul moment, dar nu a reusit decat sa pastreze dreptul de a ancheta suspecti si a inregistra convorbiri. Reformistilor le este inca teama de noul complot de judecata care va fi mai putin impartial din cauza lipsei unor buni judecatori si a rezultatelor cam pestrite ale Curtii Supreme.
Un alt asalt asupra KPK vine din partea politiei. La inceputul acestui an, Comisia a inregistrat o convorbire intre un detectiv-sef local si un om de afaceri care era sub investigatie. Ba mai mult, dupa ce omul de afaceri a devenit oficial un fugitiv, ei s-au intalnit in Singapore. De atunci politia a inceput sa ancheteze 4 din deputati ce fac parte din Comisie si au fost acuzati de curand de abuz de putere si luare de mita. Acuzatia de luare de mita pare cel putin ciudata deoarece cand unul dintre deputati are acuzat ca lua mita in Jakarta, el era in Peru. Ca lucrurile sa fie si mai grele pentru KPK, unul dintre directorii Comisiei, Antasari Azhar, de saptamana asta are un proces in care este acuzat ca a condus uciderea prin impuscare a unui om de afaceri din motive personale,["Crima in Indonezia!" ]. Mai mult politia a anuntat ca si-au bazat investigatiile asupra celor 4 deputati ai Comisiei pe baza informatiilor date de Antasari cat a fost in arest. Una dintre probele politiei impotriva directorului KPK a probat greselile facute de el. Chiar s-a comparat KPK cu o soparla care incearca sa ia pilea unul crocodil, care e bineinteles polita.
Dar KPK are si suporteri, 7 agentii proeminente in Indonezia, printre care si Comisia Dreptului Omului, cu toti au anuntat suport lor public. Toti ochii sunt acum asupra presedintelui. A respins categoric ridicarea functiei directorui KPK motivand ca el nu intra la mijloc in disputele dintre agentii. Insa in aceasta saptamana a numit inlocuitori temporari pentru director si doi dintre deputati cu toate ca legea nu este clara in ce priveste cine sa faca asta. Inlocuirile nu fac decat sa ii mai dea presedintelui ceva timp. Dar pana ce politia nu vine cu ceva solid impotriva oficialilor KPK si pana ce suspectii nu vin la randul lor cu explicatii credibile asupra contactelor politiei cu omul de afaceri fugitiv, suspiciunile de nedreptate care planeaza asupra KPK vor mai dura.

INDONEZIA - SITUATIA POLITICA -
Presedintele indonezian Susilo Bambang Yudhoyono a spus ca recentele atacuri au esuat in incercarea lor de a distruge cea mai mare economie sud-estica a Asiei si a garantat cresterea din productia interna decat din export. In adresarea anuala a presedintelui catre Parlament de anul acesta, el a spus ca guvernul nu a pregatit un plan economic care sa se concentreze pe exporturi, a spus presedintele care a castigat un nou mandat la 8 iulie si care va intra in functie in octombrie. Indonezia este un mare exportator de materii prime ca nichel, cauciuc, carbune si gaz, dar doar 30% din materii prime sunt importate fata de vecinii Thailanda sau Malaysia care au avut de suferit de pe urma crizei. Guvernul asteapta ca economia sa cresca cu 4% anul acesta, una din cele mai bune rezultate din regiune, asta datorita piatei sale interne de 226 de mililoane de oameni.
Yudhoyono si-a dedicat o mare parte din discurs securitatii si atacarea cailor spre islamul extrem. 4 ani de liniste fara atacuri au fost intrerupti luna trecuta de un atac sinucigas cu bomba aproape simultan la hotelurile Marriott si Ritz-Carlton din Jakarta care au ucis 9 oameni si ranit 53. Atacurile nu au destabilizat insa tara, rupia inca este cea mai buna moneda din regiune cu 11% deasupra dolarului, in timp ce pietele de capital au urcat in acest an cu 77%.
Indonesia este tara cu cei mai multi musulmani, iar majoritatea dintre ei urmeaza un islam moderat, cu toate astea o parte radicala s-a tot auzit in ultimii ani. Militantul Noordin Mohammad Top(nascut in Malaysia), care a format o aripa violenta a retelei Jemaah Islamiah, este invinovatit pentru organizarea recentelor atacuri si a altora, inclusiv a celui de la ambadasa Australiei din 2003 si cel din Bali din 2005. In timpul unor raiduri ale politie in Java s-a crezut ca a fost ucis, insa la testele medicale s-a dovedit a nu fi el ci un complice suspectat. Alte raiduri au scos la iveala o jumatate de tona de exploziv pe care politia a spus ca militantii ar fi vrut sa il folosesca intr-un atentat impotriva presedintelui. Cei doi sinucigasi de la atacul din 17 mai aveau 18 si 28 de ani.
Yudhoyono a cerut tinerilor sa se protejeze de "ganduri deviante" si ca guvernul si-a asumat lupta impotriva extremismului prin inlaturarea saraciei, nedreptatii si cresterii intarziate. Reformistul Yudhoyono, de 59 de ani, este cotat cu o rata mare in aducerea stabilitatii in Indonezia cu toate ca economia inca intampina obstacole mari ca coruptia adanca inradacinata, saracia larg raspandita, infrastructura slaba, birocratie excesiva si alte puncte rosii care au indepartat investitorii interesati de economii emergente ca India sau China. Fostul general a mai adaugat ca guvernul si-a propus ca pana la sfarsitul anului sa termine un plan pentru a scoate armata din afacerile civile si si-a intarit promisiunea de a lupta impotriva coruptie. Ingrijorari au venit din partea presiunilor ce s-au facut pentru a mai dilua din puterile Comisiei pentru Eradicarea Coruptiei sau KPK, ceea ce a ajuns la nivel de cult dupa ce a investigat pe unii oficiali de la banca centrala sau din parlament, incarcerand pe multi.

INDONEZIA-MASURI ANTI-CORUPTIE
O tara ce nu e cunoscuta pentru transparenta sa in business, politica si alte domenii, Indonezia preseaza in actiunile anticoruptie prin deschiderea unor "casete ale onestitatii" amplasate pe intreg cuprinsul tarii. Aceste casete sunt, spre exemplu, cutii de depozit a banilor pentru scoala a elevilor.
Ca parte a unei campanii nationale condusa de Procurorul General, aceste cutii transparente, unde sunt tinuti banii au fost impastiate prin scoli si birourile funtionarilor. Se spera ca ele vor rupe tendintele de furt ale tinerilor, iar pentru funtionari, banii publici cu care trebuie sa lucreze, depozitati in cutii transparente, vor reduce coruptia. Onestitatea, cred oficialitatile, este unul dintre factorii care duc la coruptie, pe langa mediu, saracie. De aceea au decis sa schimbe responsabilitatea catre populatie in combaterea coruptiei.
Casetele onestitatii sunt doar o parte din larga campanie a guvernarii inceputa la sfarsitul anului 2007. Grija aceasta a pornit si din faptul ca Indonezia ocupa locul 126 din 180 in topul celor mai corupte state, dupa organizatia Transperancy International. Munca lor i-a ridicat de pe ultimele locuri si i-a adus un imens capital de popularitate presedintelui Susilo Bambang Yudhoyono. Insa recent campania a suferit o grea lovitura prin arestarea sefului Comisiei pentru Eradicarea Coruptiei pentru suspiciuni in implicarea intr-o crima a unui om de afaceri intr-un triunghi matrimonial. Casa Reprezentantilor, pe care Transperency International o considera cea mai corupta insitutie, incearca, fara succes insa, sa se folosesca de acest arest pentru a opri alte comisii sa faca cercetari.
Decand s-a inceput campanie, s-au deschis 7456 de casete ale onestitatii in 23 de provincii ale tarii, dupa datele oficiale. Se asteapta 10.000 de casete sa fie folosite in 26 de provincii pana la sfarsitul anului, ca mai apoi sa fie acoperite toate cele 33 de provincii. Pana acum acesta masura s-a dovedit eficienta si doar 5% din ele au intampinat dificultati, dar si acestea doar din cauza populatiei, al prostului management si lipsei de onestitate. Programul a fost in continuare impins in ciuda problemelor din capitala. Cu adevarat eficienta lor nu se poate stii atata timp cat o simpla intrebare pusa de "Times" la o scoala din Samarinda in provincia Kalimantanul de Est, a aratat ca de multe ori casetele erau lasate nesupravegheate, si chiar insusi administratorul magazinului a fost prins cumparand fara sa platesca, explicand ca nu a stiut cum sa faca acest lucru. Oricum, elevi nu au fost prins furand, iar per total au iesit pe profit. Dar ce este cel mai important este ca a avut un efect pozitiv asupra elevilor, asa cum prezinta profesori situatia in clase cand elevii au o tendinta in scadere in privinta inselatului la ore. Cand elevilor li s-a pus aceeasi intrebare ei au recunoscut ca sunt destul de multi cei care nu au platit corect pentru ce au cumparat. Daca in scolii, casetele onestitatii au functionat, in birourile administrative locale au intampinat rezistenta, cu toata campania publicitara din oras cand casetele au fost aduse in birouri aproape ca nu au fost folosite de nimeni. Functionari spun ca acesta masura poate fi Ok, insa adevarata problema a coruptiei printre oamenii obisnuiti este ca sistemul de obtinere a bunurilor are fisuri prin faptul ca da oamenilor sansa sa fure. Companiile care vor sa castige o licitatie hartuiesc persoana responsabila cu desfasurarea corecta, pana cedeaza. Aceste fapte sunt destul de extreme pentru ca functionarii sunt cazati la hotel cand au loc licitatii pentru a nu agresati la serviciu sau acasa.

INDONEZIA
Candidatii la prezidentiale
Echipele competionale pentru alegerile din 8 iulie au fost aranjate. La o prima privire se pare ca alegatorii au in fata optiuni grele. Presedintele in exercitiu, Susilo Bambang Yudhoyono, pare a fi mult deasupra celorlalti candidati, predecesoarea sa Megawati Sukarnoputri si vicepresedintele Yusuf Kalla. Toti sunt politicieni vechi insa partenerul lor de guvernarea ar trebui sa vina din partide islamice pentru a le intarii pozitia, lucru pe care s-au ferit sa il faca. Asa ca variantele finale pentru postul de vice-presedinte sunt: generalul retras Yudhoyono l-a ales pe Boediono guvernatorul Bancii Centrale care a demisionat pentru a putea obtine aceasta functie; Megawati l-a ales pe generalul Prabowo Subianto, fost ginere al fostului dictator Suharto, jucator de polo si un populist; iar Kalla l-a ales pe celalalt mare general Wiranto, tot al perioadei Suharo.
O privire de ansamblu asupra posibilitatilor de castig ale candidatilor arata ca fiecare are puncte slabe dar si tari. Megawati a esuat in pozitia ei din opozitie timp de 5 ani in a-si restabili imaginea de politician potent. Intr-un sondaj recent apare cu doar 15% din voturile indonezienilor. Si din negocierile dificile pentru parteneriatul presidential, alianta lor pare departe de a fi numita solida.
Kalla s-a numit un om al actiunii aducand in favoarea sa o multime de misiuni indeplinite in timpul mandatului sau, mai ales economice si ca un om al pacii ce a ajutat la inchierea luptelor separatiste din Aceh in 2005. Cu toate acestea, increderea acordata de cetateni se ridica la numai 2%. Mai mult, partidul sau, Golkar, este profund divizat, mai multe aripi ale partidului sunt ocupate in a-l inlatura pe Kalla de la sefia partidului. Iar partenerul sau nu ii aduce deloc un capital de imagine, ba din contra, mandatul international de arestare pentru rolul sau in violentele din Timorul de Est in 1999 este mai mult inca o responsabilitate decat un punct valoros.
In contrast, Yudhoyono este foarte sus. In sondaje el se ridica la aproximativ 70% si se pare ca reuseste cu succes sa managerizeze crica financiara. Prin alegerea independentului Boediono a trimis un mesaj clar catre partidele islamice cat si intregii populatii ca acum, cand partidul sau este si cel mai puternic din parlament, intentioneaza sa faca toate alegerile de unul singur. Partidul are insa numai 26% din locurile in parlament si va avea totusi nevoie de o coalitie, dar pentru ca numai are doar 8% ca la ultimele alegeri din 2004, el va fi cel care va impune conditiile coalitiei. In momnetul acesta dorinta sa nu este sa castige alegerile ci sa le castige din primul tur. Pietele financiare deja iau in considerare ca el va castiga. Insa surprizele nu pot sa nu intre in calcul deoarece este inca clara experienta de la alegerile parlamentare din aprilie anul curent, cand cu greu se vedea ca locurile candidatilor la prezidentiale vor arata asa.

CRIMA IN INDONEZIA
Cand la 4 mai a.c. politia din Jakarta l-a arestat pe seful Comisiei pentru Eradicarea Coruptiei, sau KPK, pentru crima cu premeditare, a parut ceva fantastic din moment ce in timpul celor 17 luni de cand se afla in fruntea acestui organism si-a dezvoltat o reputatie de om ce nu se teme si pe deasupra sincer.
Cazul a arata cat de bine Indonezia a stiut sa construiasca institutii profesionale si credibile de la caderea dictatorismului. Dar tot acest scandal se leaga intrucatva de un altul ce a aparut la jumatatea lunii martie, cand guvernatorul regiunii, ce detinea o companie farmaceutica, a fost impuscat mortal in timp ce se intorcea de la o partida de golf. Astfle de crime se intampla foarte rar in Indonezia de aceea s-a cerut public arestarea faptasilor. La sfarsitul lunii aprilie numele d. Antasari Azhar, seful de la KPK, incepe sa fie legat de acest caz de crima. A fost arestat pentru 4 zile fara ca politia sa declare pentru ce. Dar se stie despre un martor cheie, un ajutor de pe terenul de golf ca si pe cea de-a treia sotie a guvernatorului. Ea este acum in programul de protectie al martorilor. Cum nu s-a dat nici o explicatie de ce a fost retinut Antasari, la fel nu s-a vorbit nici despre ceilalati 8 retinuti, printre care se afla un ofiter de politie de rang inalt si un propietar de ziar. Antasari recunoaste ca stia despre crima insa neaga orice implicare cu exceptia faptului ca il cunoastea vag pe ajutorul de pe terenul de golf.
Singurul lucru bun pentru Indonezia este ca scandalul nu se leaga aparent de activitatea Comisiei de Eradicarea Coruptiei. La fel si implicare d. Antasari in caz poate fi pusa pe seama numerosilor sai dusmani, numai ce fostul guvernator al Bancii Centrale si cativa parlamentari au fost acuzati de KPK. In fata arestarii sefului sau, KPK a raspuns cu o admirabila lipsa de preocupare si doar la cateva ore dupa ce a fost declarat suspect a fost destituit din functie. KPK pare a fi condusa ca un business cu cel putin in caz de acuzare la nivel inalt pe saptamana. Cel al sefului lor este un scandal urat dar din care isi vor reveni repede.
Seful statului, care va avea alegeri in doua luni, a reactionat adecvat distantandu-se de d. Antasari declarand ca legea trebuie sa-si urmeze cursul. Cu toate ca KPK este o institutie independenta de guvern, dar intrucatva de neinteles, presedintele a castigat puncte din succesele sale.
Reactia parlamentului, cel care ar mai putea potoli avantul luat de KPK, nu a fost una de lauda. Parlamentul a cerut alegerea unui nou sef, chiar daca regulamentul interior al instutiei spune ca asta nu se poate face pana nu exista o candamnare.
Politia a iesit cu bine din aceasta situatie pana acum, cu toate ca mai au inca mult de lucru luand in considerare faptul ca mai au si alte cazuri la fel. Dar macar, ei ca si alte institutii implicate, au inceput sa functioneze profesional. Iar elita pare ca nu mai este deasupra legii!

INVINGATORI SI INVINSI PARTEA A II-A
Yudhoyono este inca intr-o pozitie sigura chiar daca insusi vicepresedintele sau, Jusuf Kalla, liderul partidului secular Golkar. Dar cu rezultatele initiale ce sunt mult mai proase comparativ cu cele de la ultimele alegeri din 2004, cand a castigat cele mai multe voturi in parlament, Kalla incepe sa indrepte o mana slaba si in interiorul si in exteriorul partidului. In 2004, Partidul Golkar a adunat 30% din increderea cetatenilor in anul acesta se pare ca nu vor aduna nici macar pe jumatate. Asta si din cauza personalitatii capeteniei sale, a carei influenta personala nu a facut decat sa traga in jos partidul, comparativ cu Yudhoyono care si-a ridicat partidul de la 8% in 2004 la, poate mai mult de 20% anul acesta. Asa cum este normal, si cum probabil se va intampla si in interiorul PDI-P, Kalla va cadea. Kalla nu este dorit ca si presedinte si pentru ca cei mai multi conducatori ai Indoneziei au fost din Java, si unde locuieste si cea mai mare populatie a tarii 60%,iar el provine din insula Sulawesi. Si se pare ca nici nu va putea sta pe mai departe alaturi de invingatori din moment ce Yudhoyono a anuntat ca isi va alege ca si partener unul "loial si lipsit de interese neclare". Printre randuri presedintele s-a referit la multele afaceri ale lui Kalla si ascesiunea sa politica in asi sustine propriile interese comerciale, cat si zvonul potrivit caruia Kalla ar fi planuit sa il provoace pe Yudhoyono chiar inainte de pregatirea alegerilor legislative. Insasi relatia lor politica a fost una oarecum tensionata, uneori aflandu-se pe pozitii contrare. In timpul campaniei cand Kalla si-a sustinut colegii candidatii la parlamentare, a facut referire la el ca avand o capacitate de a lua decizii dure si rapide, un atac clar la adresa presedintelui cunoscut ca avand raspunsuri vagi, asa cum se intalnea pe vremea dictatorului Suharto. Pe viitor lista celor ce i-ar putea devenii partenerii de guvernare din Partidul Golkar este tot mai scurta, se stie deja ca dupa legislative cele doua partide au plecat din nou impreuna la drum. Lista Partidului Golkar pentru vicepresedinti este ciudata: fostul ministru al Economiei, Aburizal Bakrie, un controversat miliardar, fostul lider al partidului Akbar Tandjung, star media Surya Paloh, purtatorul de cuvant Agung Laksono. Golkar pare ca nu vrea sa lase prea multe optiuni, iar interesele economice prevaleaza in acest partid, restul candidatilor sunt doar nume pe o hartie. Si cum se pare ca vor castiga al doilea mandat pentru inca 5 ani, nu doar interesele economice vor aduce lideri in fata, partidul Golkar are si o aripa miliara foarte puternica ce va continua sa exercite o adanca influenta asupra deciziilor politice la 10 ani de la caderea dictatorismului militar.

INVINGATORI SI INVINSI IN INDONEZIA
Cu presedintele in exercitiu Susilo Bambang Yudhoyono in frunte, Partidul Democratic a stiut ca va castiga cele mai multe locuri in parlament ca mai apoi sa aiba cea mai care greutate de decizie in numirea candidatului la presedentie. Premierul si Partidul Democratic al Luptei, condus de fosta presedinta, Megawati Sukarnoputri, nu au stat insa asa de bine la alegerile legislative de la inceputul lunii aprilie, ceea ce va conduce la destituirea liderului de partid dupa alegerile prezidentiale din iulie. Cu acesta cadere, va fi alungata si ultimul lider din perioada imediar urmatoare lui Sukarno, Megawati este fiica lui.
Pana la 9 mai rezultatele se vor cunoaste in totalitate, insa estimarile arata ca PD va ajunge la cele 20% necesare incat sa poata lansa un candidat. Insa PDI-P si Partidul Golkar se pare ca abia vor atinge 6%, ceea ce inseamna ca vor fi obligate sa semneze tot felul de parteneriate cu partide mai mici pentru a-si atinge procentajul dorit. Temandu-se de rezultatele slabe si de probabilitatea de a aduna o tot mai mare coalitie, greu de multumit si controlat mai tarziu, PDI-P a anuntat deja legaturile cu cele doua partide despre care am mai vorbit ca sunt cele mai curtate, Gerindra al generalului Prabowo Subianto si partidul altui general Wiranto Hanura. Se pare ca cea mai mare provocare nu a fost faptul ca logistic au fost depasiti pentru ca au vrut sa organizeze votul intr-o singura zi pe 17.000 de insule si cu o populatie de aproape 250 de milioane( India organizeaza alegerile in 5 etape!) si din cauza carora s-a inregistrat in unele locuri si fraude de 27%, dar cea mai mare provocare o reprezinta noua coalitie formata Megawati, Geringra si Hanura. Nici legea sau cutuma nu hotaraste cine dintr-o coalitie va fi desemnat ca si candidat, ci partidul care a castigat cele mai multe locuri in parlament. Intre cele 3 in momentul asta, cu rezultatele exit-pollurilor se banuieste ca este partidul lui Megawati. Iar locul de vicepresedinte revine partidului de pe locul doi din coalitie. Insa dupa personalitatile celor 3 este greu de imaginat care dintre ei va ceda, chiar cu rezultatele in fata. Cei doi generali nici macar nu vor sa ia in considerare varianta cu Megawati ca vicepresedinte cand ineficienta sa s-a dovedit in timpul mandatului sau de presedinte, lucru confirmat de oameni de afaceri locali si de analisti( ea crede ca are dreptul divin de a conduce Indonezia, datorita faptului ca tatal sau a adus independenta tarii dupa o dictatura de 30 de ani a lui Suharto). Cei doi insa se lovesc de cifrele partidelor lor, care impreuna nu fac cat asteapta Megawati si anume 14 %. Este greu de crezut ca Megawati se va da la o parte, chiar daca va stii ca pierde in fata celui cu care nu se intelege, presedintele Yudhoyono.
Daca se pot anticipa castigatorii, marea intrebare este ce se va intampla cu opozitia-Megawati, care si-a castigat la un momendat popularitatea din contracararea conducerii cu mana de fier a lui Suharto, se aliaza acum cu doi dintre genenali de top din timpul dictaturii, acuzati in Indonezia si de catre ONU de crime impotriva umanitatii in 1999 in Timorul de Est ceea ce a si dus la ruperea regiunii de tara. Acest mariaj de convenienta ar putea sa o coste voturi printre aliati mai ales printre cei care isi amintesc promisiunile ei anterioare pentru reforme democratice.

INDONEZIA - Situatia economica.
Toti banii pe care candidatii i-au aruncat in lupta electorala au fost de folos in timpurile acestea de criza. Exportul care a avut de suferit de pe urma cererii slabe a produselor sale traditionale, carbunele si uleiul de palmier, si a scaderii valorii monedei nationale, rupia. Banca Centrala astepta un declin economic de 25-28% pentru anul 2009. Iar expertii economistii se pregatesc de o crestere economica de 3% in scadere de la 6,1% in 2008. Aceste previziuni sunt departe de problema financiara intampinata de Indonezia in 1998 cand declinul economic a fost de 13,1%. In ultimele luni rupia a scazut insa nu dramatic, guvernul a pregatit totusi discutii despre eventuale imprumuri cu mai multe banci multilaterale cat si cu alte tari, cum ar fi China de la care va lua 15 miliarde de dolari. Guvernul va stimula economia cu 6 miliarde de dolari adica 1,4% din PIB. Acesti bani vor proveni din scutiri de taxe dintre care doar 17% vor merge catre infrastructura si ajutorarea saracilor. In parte, asta demonstreaza incapacitatea guvernului pentru ca este o nevoie disperata pentru o infrastructura mai dezvoltata, dar aruncand banii in aceasta directie este un mod ineficient de a genera activitate economica. Daca s-ar fi reusit asta nu s-ar fi ajuns la dezastrul petrecut pe 27 martie anul curent cand barajul de la marginea capitalei nu s-ar fi rupt si in cateva minute 2 milioane de metri cubi de apa nu ar fi intrat in suburbia Cirendeu, nu ar fi distrus mai mult de 300 de case, o scoala, un intreg campus scoalar, nu s-ar fi gasit in noroi aproape 100 de cadavre. Localnicii spun ca digul fusese construit de catre colonistii olandezi in 1933 si chiar de anul trecut incepusera sa se vada fisuri insa nu se facuse nimic. Dezastrul a fost amplificat si de casele ilegale construite langa dig.
Multe proiecte asteapta sa le fie puse in practica reparatiile urgente, altele noi asteapta sa fie construite, acesta este efectul descentralizarii: autoritatiile locale sunt inapte sa gestioneze fondurile pentru a incepe proiectele. Coruptia din administratie care a permis constructia de locuinte in locuri inadecvate nu a reusit sa miste lucrurile si in repararea barajului. Probabil ca cei care nu au facut nimic stiind pericolul, unii ajutand la evacuarea sinistratilor, au fost prinsi in capcana saraciei!!!
Se pare insa ca oamenii nu il invinuiesc pe Yudhoyono, asa cum reiese din sondaje, ba chiar este vazut ca un om decent care se lupta din greu cu calamitatiile venite de la D-zeu - tsunami-ul din 2004. In lupta sa impotriva coruptiei a fost vazut ca avand succes din moment ce a dat oamenilor banii anul trecut pentru a compensa pretul la combustibil in continua crestere, banii ce au fost consideratii a provenii din stoparea fenomenului de coruptie. Asa ca 19 milioane de familii au primit 100.000 de rupia pe luna.
Daca Yudhoyono este criticat pentru ceva este pentru ca este sovaitor si promite fara a-si sustine vorbele cu fapte. Insa nu o vina atat de mare in incercarea de supravietuire a democratiei. Un mai mare pericol pentru el cat si pentru democratie este un rezultat slab la alegeri, si asta nu de dragul lui, ci pentru ca intreaga campanie sa se termine cu un scrutin onest ar demonstra lectia de democratie invata de indonezieni.

PARTEA A III-A
La 5 ani de la ultimele alegeri, pe 9 aprile urmeaza cele legislative ca doar in cateva luni 171 de milioane de indonezieni sa isi aleaga un nou presedinte. Dupa complexitatea logistica si scara larga la care se intind aceste alegeri, Indonezia se afla pe locul 2 dupa India. Partidele sau coalitiile vor trebuie sa castige 112 mandate adica 25% din voturile valabil exprimate pentru a fi eligibile in a desemna un candidat pentru puternicul post de presedinte.
Noul parlament va fi dominat de 3 partide, comparativ cu alegerile din 2004 cand cea mai mare parte a fost ocupata pe primul loc de multitudinea de partide nationale, pe locul 2 de secularul partid Golkar al fostului dictator Suharto si pe locul 3 cel al presedintelui predecesor Megawati, mostenitorul miscarii de independenta si rivalul lui Suharto, Sukarno. La 5 ani situatia este diferita: cu o mare diferenta fata de locul 2 se afla Partidul Democratic al presedintelui in exercitiu, partid care la ultimele alegeri a avut doar 7%; pe locurile urmatoare la mica diferenta intre ele, se afla in ordine, partidul Golkar condus de vice-presedintele Yosuf Kalla si partidul fostului presedinte Megawati.
Daca Yudhoyono si Kalla raman in coalitie vor fi greu de invins, insa Kalla deja a anuntat ca vrea sa candideze fortand o alianta cu partidul lui Megawati ceea ce il va lasa pe Yudhoyono sa formeze coalitii cu partide mici in special islamiste.
Intr-o tara cu o istorie a violentei, campania a fost foarte pasnica si chiar sustinuta de umor, la fel ca si in 2004. Cu o exceptie in Aceh unde in 2005 s-a ajuns la o autonomie locala la ale caror prime alegeri legislative s-au inregistrat crime misterioase ale unor insugenti si unde inca armata se implica. In regiunile mai turbulente ca Papua si Maluku demonstratii ale separatistilor au fost reprimate de armata; 4 jurnalisti olandezi au fost retinuti pentru scurt timp deoarece au scris despre acest subiect. Armata a fost acuzata de abuzuri in Papua asa cum s-au intamplat si in Timorul de Est si Aceh.
Armata nu mai are de 11 ani functia de a conduce tara ramanand doar cu functia de a o apara. De cand a fost partial impartita, armata a devenit o imensa afacere asigurand destule locuri in parlament asa incat sa nu isi piarda privilegiile. Nu doar serveste militari din birourile politice, dar si 410.000 de membrii ai armatei nici macar nu sunt nevoiti sa voteze. 6 din candidatii la prezidentiale sunt generali pensionati, inclusiv Yudhoyono. Dar cei mai multi indonezieni se asteapta ca armata sa ramana neutra.

PARTEA A II-A
Partidul Democratic pe care Yudhoyono il conduce a fost creat in 2001 la initiativa sustinatorilor sai. Insa Partidul National Democratic a fost cel care a adus subiectul ca Yudhoyono ca devina canditat la alegerile din 2004. Amandoua partidele au inceput sa il sustina in pregatirile pentru campanie, dar pentru ca el nu si-a dat demisia ca ministru( asa cum trebuie sa faca, potrivit Constitutie orice candidat, cu exceptia presedintelui si vice-presedintelui in exercitiu), Partidul National Democtratic s-a retras, ramanand doar Partidul Democratic.
Diversiune sau nu in martie 2004 Yudhoyono a anuntat public ca el a fost exclus din deciziile politice. Au urmat diverse incercari de a afla ce se intampla din partea presedintelui, insa in cateva zile fostul general si-a anuntat demisia si totodata candidatura pentru prezidentiale. Popularitatea sa a cresut vertiginos mai ales ca era perceput ca rivalul care urma sa piarda. La alegerile legislative Partidul Democrat a castigat 7,5% intrand in Parlament. In campania sa a fost sustinut de Partidul Golkar( cel mai mare si cel care a condus in perioada presedintelui Suharto), de Partidul Semilunei, Partidul Reformist, Partidul Justitiei si Unitatii. El a sustinut cresterea economica cu cel putin 7%, revenirea intreprinderilor mici si mijlocii, garantii pentru credite, imbunatatirea legilor muncii si eradicarea coruptiei incepand cu clasa de sus. In timpul campaniei a fost de departe cel mai bun orator capatand o reputatie de intelectual si bun comunicator. In iulie 2004 a castigat alegerile prezidentiale cu 33%, dar pentru ca este ceruta o pondere mai mare de 50% a trecut in turul 2 alaturi de presedintele in exercitiu Megawati. In noua runda Yudhoyono a fost parasit de Partidul Golkar alaturandui-se totusi Partidul Trezirii Nationale, Partidul Justitie si Partidul National Mandatat. La alegerile din septembrie a castigat cu 60,87% fiind inaugurat ca cel de-al 4-lea presedinte de la independenta si primul ales prin vot popular.

INDONEZIA
Am decis sa ma ocup de acest subiect cu mica relevanta pentru europeni, doar pentru ca au alegeri legislative in curand si pentru ca este al patrulea stat din lume dupa numarul de locuitori.
Interesant pentru noi este cum un spatiu atat de mic aduna o pupulatie atat de numeroasa si cum de statele est si sud-est asiatice ce s-au format prin separarea de altele mai mari si mai puternice numara azi cea mai mare densitate de pe glob( exemplu: Bangladesh-separat de India si Taiwan-separat de China).
Este un stat arhipelag, cu aproximativ 18. 000 de insule, independent de peste 60 de ani. Presedintele actual este Susilo Bambang Yudhoyono, fost general al armatei. De fapt multe state ale zonei au fost sau sunt conduse de fosti generali.
In 1976 a fost trimis in zona Timorul de Est ce inca nu facea part din Indonezia. Ca multi alti ofiteri a fost acuzat de crime de razboi, niciodata insa judecat. Trecerea lui de la cariera militara la cea politica a fost realizata in perioada 1997 atunci cand un alt presedinte, Suharto a fost fortat sa demisioneze. Yudhoyono si alti generali pro-reformisti ai armatei au condus discutiile cu liderii musulmani ai opozitiei. Pentru ca Indonezia intra intr-o era a reformei si pentru ca armata era asociata cu presedintele demisionar, a intrat intr-un declin. Insa Yudhoyono, militar educat de multe ori in SUA avand chiar si un master in Business Administration la o universitate americana de prestigiu, a stiut sa nu piarda mizand pe puternicul sentiment reformist al vremii si grija armatei pentru securitate si stabilitate.
In 1999 devine Ministrul Minelor si Energiei in cabinetul presedintelui Abdurrahman Wahid, cu toate ca fusese propus ca sef al Armatei. Cariera militara si-o inchiei ca Locotenent General, in 2000 devine General de Onoare. In 2000 a fost propus ca Prim-Ministru, insa va fi avansat doar ca Ministrul Afacerilor Politice si Securitate, unde ideea de baza a sa a fost sa scoata armata din politica, idee avuta inca din perioada cand inca era un militar. Yudhoyono a fost trimisul special al presedintelui Wahid sa negocieze cu familia Suharto sa inapoieze statului baniii obtinuti din fapte de coruptie, demers fara succes.
In 2001 Yudhoyono a fost numit presedintele celulei de criza instaurata de Wahid, ceea ce a ridicat perceptia a fi unul din oamenii presedintelui, insa cand Wahid a decretat stare de urgenta iar Yudhoyono a refuzat fiind concediat, acest lucru i-a oferit o noua reputatie de liberal, lasandu-l pe Wahid in incapacitate fizica de a actiona iar el fiind perceput ca figura dominanta din guvernul ce urma sa cada. In iulie Wahid a fost inlocuit cu vice-presedintele sau Megawati Sukarnoputri. Yudhoyono se propune vice-presedinte insa va fi ales un altul.
Ii va reveni fostul minister al Afacerilor Politice si Securitate. In octombrie 2002 dupa explozia din Bali porneste o vanatoarea a celor responsabili ceea ce il face cunoscut in tara si in strainatate ca un politician serios in lupta contra terorismului. In 2003 la propunera lui, Megawati instaureaza "legea martiala"( armata preia controlul absolut) in regiunea Aceh acolo unde GAM( Miscarea de Eliberare a Provinciei Aceh) o grupare separatista incerca de mult timp sa preai controlul regiunii.