INDONEZIA - Situatia economica.
Toti banii pe care candidatii i-au aruncat in lupta electorala au fost de folos in timpurile acestea de criza. Exportul care a avut de suferit de pe urma cererii slabe a produselor sale traditionale, carbunele si uleiul de palmier, si a scaderii valorii monedei nationale, rupia. Banca Centrala astepta un declin economic de 25-28% pentru anul 2009. Iar expertii economistii se pregatesc de o crestere economica de 3% in scadere de la 6,1% in 2008. Aceste previziuni sunt departe de problema financiara intampinata de Indonezia in 1998 cand declinul economic a fost de 13,1%. In ultimele luni rupia a scazut insa nu dramatic, guvernul a pregatit totusi discutii despre eventuale imprumuri cu mai multe banci multilaterale cat si cu alte tari, cum ar fi China de la care va lua 15 miliarde de dolari. Guvernul va stimula economia cu 6 miliarde de dolari adica 1,4% din PIB. Acesti bani vor proveni din scutiri de taxe dintre care doar 17% vor merge catre infrastructura si ajutorarea saracilor. In parte, asta demonstreaza incapacitatea guvernului pentru ca este o nevoie disperata pentru o infrastructura mai dezvoltata, dar aruncand banii in aceasta directie este un mod ineficient de a genera activitate economica. Daca s-ar fi reusit asta nu s-ar fi ajuns la dezastrul petrecut pe 27 martie anul curent cand barajul de la marginea capitalei nu s-ar fi rupt si in cateva minute 2 milioane de metri cubi de apa nu ar fi intrat in suburbia Cirendeu, nu ar fi distrus mai mult de 300 de case, o scoala, un intreg campus scoalar, nu s-ar fi gasit in noroi aproape 100 de cadavre. Localnicii spun ca digul fusese construit de catre colonistii olandezi in 1933 si chiar de anul trecut incepusera sa se vada fisuri insa nu se facuse nimic. Dezastrul a fost amplificat si de casele ilegale construite langa dig.
Multe proiecte asteapta sa le fie puse in practica reparatiile urgente, altele noi asteapta sa fie construite, acesta este efectul descentralizarii: autoritatiile locale sunt inapte sa gestioneze fondurile pentru a incepe proiectele. Coruptia din administratie care a permis constructia de locuinte in locuri inadecvate nu a reusit sa miste lucrurile si in repararea barajului. Probabil ca cei care nu au facut nimic stiind pericolul, unii ajutand la evacuarea sinistratilor, au fost prinsi in capcana saraciei!!!
Se pare insa ca oamenii nu il invinuiesc pe Yudhoyono, asa cum reiese din sondaje, ba chiar este vazut ca un om decent care se lupta din greu cu calamitatiile venite de la D-zeu - tsunami-ul din 2004. In lupta sa impotriva coruptiei a fost vazut ca avand succes din moment ce a dat oamenilor banii anul trecut pentru a compensa pretul la combustibil in continua crestere, banii ce au fost consideratii a provenii din stoparea fenomenului de coruptie. Asa ca 19 milioane de familii au primit 100.000 de rupia pe luna.
Daca Yudhoyono este criticat pentru ceva este pentru ca este sovaitor si promite fara a-si sustine vorbele cu fapte. Insa nu o vina atat de mare in incercarea de supravietuire a democratiei. Un mai mare pericol pentru el cat si pentru democratie este un rezultat slab la alegeri, si asta nu de dragul lui, ci pentru ca intreaga campanie sa se termine cu un scrutin onest ar demonstra lectia de democratie invata de indonezieni.