Posta austriaca este pe plus

Compania detinuta partial de stat si-a crescut veniturile comparativ cu anul trecut. In prima jumatate a anului 2012 a crescut cu 13,5% la 92.2 milioane de euro comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut.   Veniturile fara taxe, dobanzi si deprecieri au crescut pana la 132,9 milioane de euro.
Numarul angajatilor cu norma intreaga este de 22.981 cu 269 mai putin decat in prima jumatate a anului trecut. Datorita ajustarilor nu mai sunt decat 600 de oficii postale care apartin companiei, restul fiind in parteneriat. CEO-ul Georg Polz a anuntat ca reducerea si restructurarea de personal va continua insa momentan compania a intrat in faza de optimizare a masurilor luate pana acum.
Se asteapta la cresteri ale veniturilor pana la sfarsitul anului 2012. Acum o actiune a Postei se tranzactioneaza cu 1,70 euro. Poltz spune ca sunt rezultate foarte incurajatoare umbrite doar de critici din interior ale unor angajati.
Fostii angajati ai Postei nu au fost lasati in somaj ci au fost reangajati in sistemul educational, a se citi in scoli, nu neaparat ca si cadre didactice, ci mai degraba ca ingrijitori. Idee cu care directorul este foarte multumit. Altii au fost transferati catre serviciul federal al Politiei, mai lent insa toti cei 360 de fosti postasi vor deveni politisti.

Departamentul de Scrisori, Articole Publicitare a raportat o crestere de 2,1% la 741,6 milioane de euro in prima jumatate de an. Faptul ca publicitate online prin email nu costa nimic si din cauza crizei economice companiile nu mai investesc asa de mult in publicitate, nici Posta nu avea cum sa nu fie afectata. Dar se compenseaza cu livrarile magazinelor online care lucreaza in special cu Posta. Departamentul Colete si Logistica a crescut cu 4,9% la 430,8 milioane de euro. 

Why the West rules - For now

Este titlul cartii lui Ian Morris, un istoric britanic, profesor in SUA la universitatea Stanford, conduce diverse institute afiliate sau nu universitatii, institute cu domenii de la istorie, arheologie pana la Clasici. A condus chiar un grup de arheologi pe muntele Polizzo din Sicilia. Decernat cu multe premii academice este considerat azi, chiar si de entitati economice, ca fiind un punct de referinta in intelegerea istoriei si mai ales a antropologiei.
In cartea sa "De ce Vestul conduce - Pentru moment, Caracteristicile istorice si ce ne releva ele despre viitor", Morris acopera 15.000 de istorie punand in discutie mai degraba argumetul geografic pe prim plan decat cel cultural, religios, politic si chiar genetic. Este criticat pentru a nu lamuri ce intelege el prin Vest pentru ca asa cum reiese din scriitura lui, pare a se incadra in zona Orientului Mijlociu si mai precis asa cum il stim noi, Levantul: Mesopotamia, Fenicia, Asiria, Egipt. Cartea a castigat in 2011 premiul PEN Center din SUA la categoria non fictiune creativa.
Oricine nu crede ca ar exista lectii de invatat din istorie, ar trebuie sa inceapa cu aceasta!

VOTUL TURCIEI DIN CADRUL OCDE

O serioasa ruptura diplomatica a izbucnit intre Austria si Turcia. Guvernul turc a hotarat sa dea un vot negativ pentru alegerea Ursulei Plassnik, propunerea Austriei pentru postul de Secretar General in cadrul Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica, ce a avut loc in weekend. La inceputul acestiu an, Ursula Plassnik, fost ministru de externe din partea Partidului Conservator, a anuntat ca vrea sa ia locul lui Marc Perrin de Brichambaut. Diplomatului francez ii va expira mandatul la 30 iunie.

Explicatia Turciei a fost ca fostul ministru nu respecta identitatea europeana. Turcia a criticat-o dur in timpul mandatului din 2004-2008 cand Austria s-a opus aderarii Turciei. Austria a aderat la UE in 1995, insa Turcia poarta discutii cu liderii UE inca din 1960. Actualul ministru de externe, Michael Spindelegger a spus ca veto-ul Turciei este un gest total de neinteles si lipsit de vreo baza. El a atentionat ca se va gandi serios ce pozitie sa adopte in privinta diferitelor cerinte internationale ale Turciei.

Cand presedintel turc, Abdullah Gul, a vizitat Austria luna trecuta, si-au promis ca nu isi vor obstructiona candidatii la diferitele posturi in organizatii internationale. Guvernul turc a negat ca ar fi facut vreun astfel de aranjament.

OCDE va tine pe loc pentru moment postul de Secretar General din cauza scandalului dintre Austria si Turcia, pentru ca votul este unul secret. Mai multi diplomati nu inteleg de ce Plassnik a depus o candidatura si pentru postul de ambasador al Austriei in Franta, in acelasi timp cu cea pentru postul din OCDE.

Italia, Portugalia si Turcia si-au trimis proprii candidati. Austria a anutat ca Plassnik avea sanse serioase pana cand Turcia a votat impotriva.

Candidatul Turciei, Ersin Ercin, in prezent ambasador in Brazilia, si-a manifestat interesul inca din martie pentru acest post, spune el, catre ziarul austriac "Die Presse", dinaintea cadidatului Austriei, "ea a aplicat ultima si este cunoscuta ca blocand aderarea Turciei la UE". El a mai adaugat ca "multe state la est de Viena sunt derutate, au impresia ca UE vrea sa transforme OCDE intr-o extinsie a sa. Statele UE cred ca sunt imune la critica, acuza tarile estice de incalcari ale drepturilor omului, dar nici Austria nu este perfecta, nimeni nu este, ar trebui sa se joace corect." Ercin a spus ca are suportul tarilor din Cauzaz, cat si a regiunii balcanice, dar ca si cadidatura lui a primit vot negativ din parte unor state mai mici ale UE. In opinia diplomatului turc, Plassnik este supracalificata pentru post, iar punctul slab este ca OCDE isi are sediul central la Viena. "Orasul a avut de castigat enorm de pe urma faptului ca OCDE se afla acolo si a fost de la sine inteles ca Austria nu va nomina un candidat".

Austria s-a opus pentru multi ani aderarii Turciei la UE. Chiar si dupa 2008, cu noul ministru de externe, Austria si-a continuat pozitia. Fostele guvernarii, indiferent de combinatii, conservatori cu extremistii de dreapta sau de centru-dreapta, au avut aceeasi pozitie in privinta Turciei timp de 7 ani pana in 2007.

Spindelegger a spus ca pozitia partidului sau se va schimba( Partidul Conservator - OVP) acum dupa gestul Turciei, acum cand Austria incepuse sa fie de acord cu un regim mai privilegiat intre UE si Turcia. Guvernul austriac voia sa tina un referendum national in caz ca intentia Turciei de aderare ar fi fost aproape de materializare. In decembrie anul trecut, grupul de cercetare, Karmasin, a aratat ca 61% dintre austrieci nu vor ca Turcia sa adere la UE. Un numar similar au dorit acelasi lucru la un sondaj in mai 2009. Presedintele Gul a spus catre ziarul Kurier ca regimul privilegiat nu este o obtiune, exista deja un astfel de regim si ca acum doresc regimul de membru deplin. Iar ca obstacolele ce au fost ridicate sunt nefondate si nedrepte.

Aproximativ 113.000 de oameni din 8.5 milioane din Austria sunt turci. Alti 70.ooo sunt la a doua generatie. Cumunitatea turca va avea un cuvant din ce in ce mai greu de spus din moment ce se asteapta ca va reprezenta o jumatate de milion de oameni.